O cheama Alaska..este rece ca o piatra dar totusi privirea-i dubioasa.Nu apuc sa discut prea multe cu ea, fiindca-i tacuta ca un melc, dar totusi privirea-mi spune multe.Seamana cu multi si multe dar totusi n-o cunosc.Nu-i cunosc sexul, nu-i cunosc trecutul, nu-i cunosc numarul la incaltaminte si nici varsta(Ciudat!!)...
N-am strigat-o niciodata, poate doar in "mutul"meu limbaj si-mi pare rau..Imi pare rau fiindca nu o pot descoperii, fiindca nu lasa nici macar acea falsa impresie.
Este ca un cub....rotund, deoarece nu are nici un colt pe care sa il poti sesiza....este un lucru in care te invarti la nesfarsit, dar totusi obscur ca si un cub.....multe fetze de descoperit, dar din exterior invizibile trasate doar cu o linie intrerupta..Asa este ea, Alaska.
Invizibila pentru multi si multe,vizibila pentru nimeni...Un zid n-o poate sustine, fiindca nu-i cunoste compozitia si nici greutatea.Un felinar n-o poate lumina,deoarece nu-i vede umbra si nici respiratia nu-i sesizeaza, nici macar aparitia.
NU o poti face sa te tina de mana, pentru ca dispare....si nu o mai poti gasi..
Vrei sa crezi ca ai ajuns sa o cunosti, te mistuie gandul ca intr-o zi ai putea sa-ti completezi definitia asupra ei...
De ce sa te chinui cu atatea intrebari, calcule si ipoteze cand pur si simplu tot ceea ce stii este ca nu defineste decat complexitatea."Complexitatea" nu vrea sa fie descoperita si nici nu trebuie...ea este Alaska, este doar Complexitatea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu