Si eu traiesc la fel de simplu si de sincopat ca si tine; si eu am urat de lume, si eu sunt dependenta de lucruri ireale; si eu ma catar pe iluzia ca va veni ziua în care privirile noastre vor scânteia si vom râde si inapoia noastra vor arde catedrale si blocuri si pasarile vor zbura demente care încotro si cerul va fi de un negru forfotitor, apoi de un alb sangeriu urmat de o tacere spasmodica in care nu ne vom incumeta sa lasam pasarilor departarea. Am luat o gura de miere si lamaia curge valuri,valuri peste albul mesei, zemoasa ca un impas. Sa gusti din fragezimea unui cuvant la vedere, sa atingi o silaba care se intinde hamesita gurii tale, sa strangi infinitele miresme care se scurg din Ea si sa te ghemuiesti împrejurul ei, sa-ti potolesti setea… si mie mi se pare ca te cunosc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu