Aceasta dragoste

Aceasta dragoste
atat de violenta
atat de firava
atat de tandra
atat de disperata
aceasta dragoste
frumoasa ca ziua
si urata ca vremea
cand vremea e urata
aceasta dragoste atat de adevarata
atat de frumoasa
atat de fericita
scaldata-n bucurie
si-atat de derizorie
tremurand de spaima ca un copil in bezna
si totusi sigura de ea
ca omul calm in miez de noapte
aceasta dragoste ce sperie pe atatia
si-i face sa vorbeasca
si-i face sa blesteme
aceasta dragoste pazita
pentru ca noi o pazim
aceasta dragoste
haituita, ranita, calcata
-n picioare, ispravita,
negata, uitata
aceasta dragoste-ntreaga
atat de vie inca
si insorita
este dragostea ta
este dragostea mea
a celui care-a fost
acest lucru pururea
altul
si mereu neschimbat
la fel de-adevarata ca o planta
si ca o pasare vibrand
calda si vie ca vara
noi amandoi putem
sa mergem si sa ne intoarcem
putem sa uitam
pe urma s-adormim
sa ne trezim, sa suferim,
sa-mbatranim
sa adormim din nou
sau sa visam la moarte
sa ne trezim suras si ras
sa-ntinerim
dragostea noastra ramane
indaratnica asemenea unui catar
vie ca dorinta
si cruda ca memoria
stupida ca regretul
si tandra precum amintirea
rece ca marmora
frumoasa ca ziua
fragila ca un prunc
surazand ne priveste
si ne vorbeste fara cuvant
si o ascult tremurand
si strig
si strig pentru tine
si strig pentru mine
rugandu-ma de ea
pentru tine pentru mine pentru
toti cei ce se iubesc
si care s-au iubit
da ii spun dragostei
pentru tine pentru mine si pentru toti
ceilalti
pe care nu-i cunosc
ramai acolo
nu te clinti
nu pleca
noi care suntem iubiti
noi te-am uitat
dar tu nu te uita
noi nu te-aveam decat pe tine pe pamant
nu ne lasa sa inghetam
mereu mai departe mereu
oriunde-ai fi
da-ne iar un semn de viata
mult mai tarziu din marginea padurii
din padurea memoriei
tasneste deodata
intinde-ne mana
salveaza-ne!
(Jacques Prevert)