Privighetoarea si Trandafirul

-Zicea c-o sa danseze cu mine dacă-i aduc un trandafir roşu, striga tanarul Student.Ce ma fac? In toata gradina mea nu e nici unul.
Din cuibul ei ascuns in salcam, Privighetoarea il auzi, se uita printre frunze si cazu pe ganduri.
-Nici unul macar in toata gradina, striga el iar, si ochii lui frumosi se umplura de lacrimi.Ah! De ce atarna uneori fericirea omului.La ce-mi foloseste c-am citit tot ce au scris inteleptii, ca am deslusit toate secretele filozofiei, daca sunt nenorocit din pricina unui trandafir rosu?
-Acesta este un adevarat indragostit,zise Privighetoarea.Cate nopti n-am cantat eu despre el, fara sa-l cunosc, cate nopti n-am povestit stelelor chinurile lui.Acum, in sfarsit, il vad. Parul lui negru ca abanosul si buzele lui sunt rosii ca trandafirii, dar patima i-a facut fata palida ca fildesul si intristarea si-a pus pecetea pe fruntea lui.Iubirea este un lucru minunat. E mai preţioasă decât smaraldul şi diamantele. Nu se poate cumpăra cu perle sau pietre preţioase. Nu se vinde în piaţă, nu se poate cântări, nu poate fi preţuită în aur.
Înţelegând secretul suferinţei studentului, privighetoarea reflecta asupra misterului iubirii. După un timp îşi deschise aripile şi zbură în înalturi, oprindu-se într-o grădină unde împărăţea o preafrumoasă tufă de trandafiri.
-Dă-mi un trandafir roşu şi-ţi voi cânta cel mai dulce cântec al meu, o rugă ea.
-Trandafirii mei sunt albi ca şi spuma mării, mai albi decât neaua de pe fruntea munţilor, îi zise tufa, dar du-te la fratele meu, care locuieşte mai departe de aici, şi poate-ţi va da el ce doreşti.
Privighetoarea zbură într-acolo.
-Dă-mi un trandafir roşu, ceru ea, şi-ţi voi cânta cel mai frumos cântec pe care-l ştiu.
-Trandafirii mei sunt galbeni, ca şi grâul, dar du-te la fratele meu care locuieşte sub fereastra tânărului şi poate îţi va da el un trandafir roşu.
Privighetoarea zbură şi acolo cu aceeaşi rugăminte. De data asta, răspunsul a fost diferit.
- Trandafirii mei sunt într-adevăr roşii, rosii ca picioarele porumbitei si mai rosii decat evantaiele de margean care se leagana intruna in pesterile Oceanului, dar iarna mi-a îngheţat venele, gerul mi-a ucis mugurii, iar furtuna mi-a frânt crengile si vara asta nu o sa infloresc.
- Un trandafir roşu, atâta vreau! Doar unul! Nu e nici un mijloc ca sa-l pot capata?, strigă privighetoarea.
-Ba da, numai că e atât de înfiorător de greu încât nu îndrăznesc să-ţi spun. -Spune-mi, mie nu-mi este frică!
-Dacă vrei un trandafir roşu,raspunse pomisorul, trebuie sa-l faci din cantec la lumina lunii si sa-l colorezi chiar cu sangele din inima ta.Trebuie sa imi canti cu pieptul rezemat de un ghimpe.Sa imi canti toata noaptea, pana cand ghimpele iti va patrunde in inima si prin el sangele tau se va scruge in vinele mele si va fi al meu.
-Sa platesc cu moarte un trandafir rosu?Cui nu ii este draga viata....? Dragostea insa este si mai frumoasa decat viata si ce e inima unei pasarele pe langa inima unui om?...............................................................................................................
.......................................................................................................................
Când pe cer apăru luna, privighetoarea se aşeză cu pieptul în spin. Toată noaptea cântă, iar spinul îi pătrunse foarte adânc în inimă, în timp ce sângele curgea. Aşa înflori un trandafir roşu, mai roşu decât rubinul, în timp ce vocea privighetorii încetă. Aripile începură să-i tremure şi o durere mare o cuprinse. Aşa se stinse privighetoarea în timp ce trandafirul roşu strălucea în soarele dimineţii....
Nerabdator, Studentul scoase cpul pe geam, si vazand trandafirul inflorit, il infascase si alerga, cu trandafirul in mana, spre casa fetei.
-Mi-ai spus ca o sa dansezi cu mine daca iti aduc un trandafir rosu, striga tanarul.Uite , iti aduc pe cel mai rosu trandafir din cati exista.Sa-l porti diseara langa inima si cand vom dansa impreuna , o sa-ti spuna cat te iubesc.
Dar fata se incrunta.....
-Mi-e teama ca nu o sa se potriveasca deloc cu rochia mea, raspunse ea....In plus am primit niste bijuterii adevarate...apoi , cine nu stie ca bijuteriile sunt mai scumpe decat florile....
Si ,intorcandu-se acasa, scoase din dulap o carte mare, plina de praf si incepu sa citeasca.